Pretuieste amintirile frumoase!

De ceva timp imi tot propun sa fac ordine in pozele imprastiate pe trei harduri diferite, in vreo trei telefoane, pe cardul aparatului foto s.a.m.d. Necesita timp si munca sa verifici foldare, sa intri din fereastra in fereastra, sa copiezi si sa redenumesti.

Desi pare o pierdere de timp, imi dau seama cat de important este sa ai "amintiri salvate", si sa ti le gasesti cand ai nevoie. Singurul folder super pus la punct este cel cu „Poze Sofia”, in care am organizat pe fiecare luna din an pozele cu Sofi si imi dau seama cat de util imi este. De fiecare data cand intru in cate o etapa de crestere cu bebe Filip (mers de-a busilea, primii pasi, silabisit) intru in dosarul „Poze Sofia” si vad cum era ea la varsta aceasta, cum reactiona in filmulete sau ce gangurea.... Si asta nu ca sa ii compar, stiu ca fiecare copil este diferit si are ritmul sau unic de crestere, dar parca nu as vrea sa treaca timpul asa repede si incerc sa il tin putin in loc pierzandu-ma in filmulete si poze cu ei.

Imi place citatul „Amintirea este parfumul sufletului” (George Sand), si cred ca in special pentru mamici, pozele cu copiii in diverse ipostaze, lucrusoarele pe care le-au purtat, paturele, jucarii si orice alte obiecte care sunt un mic tragaci spre o amintire frumoasa aduc un parfum placut momentului prezent.

Asa ca sfatul meu este sa pretuiti amintirile cu persoanele dragi si daca puteti, pastrati cate un obiect care sa va declanseze o amintire frumoasa. Eu incerc sa imi urmez propriul sfat aranjandu-mi pozele si pastrand anumite articole ale copiilor care le asociez cu cate un eveniment important.

Doua dintre cele mai implinitoare evenimente au fost intalnirea cu Sofia si cea cu Filip in salonul de spital din maternitatea Bucur. Nu pot explica in cuvinte sentimentele pe care le-am trait in acea zi de iarna, respectiv primavara, dar cand privesc la poze sau iau in mana vreo paturica, hainuta purtata in spital, parca retraiesc cumva aceleasi stari.

Am acceptat provocarea unei mamici de a face dintr-o hainuta preferata un ursulet amintire, asa ca am folosit paturica-scutec folosita in maternitate la amandoi si am transformat-o intr-un ursulet – care este doar al meu :)

Asa ca m-am pus pe decupat tipare, desenat pe material, decupat material, cusut parti separate, umplut cu vatelina, finalizat parti separate, ansamblat ursulet, brodat initiala si cusut nas, ochi, gura si initiala pe picior. Nu este chiar asa de simplu de realizat dar s-a meritat!